sâmbătă, 28 noiembrie 2009

Sperietura de la ora 6

Dupa ce termin frumusel de scris ce aveam de spus, ma trezesc ca imi "zambeste" sadic Prostanacu'.Se apucase sa "invinga" pe blogul meu prin google adds.Din fericire, l-am observat la timp si i-am stopat expansiunea. P.S. se pare ca nu numai mie mi-a facut surprize placute.:))

vineri, 20 noiembrie 2009

Pentru ca viata e roz si mainile noastre miros degeaba a cerneala.

Toti sunt speriati de gripa porcina, de virusul gripal necunoscut care carbonizeaza plamani prin Ucraina.Pe mine m-a scuturat putin o traheo-bronsita acuta.( in traducere libera, ceva neinteresant, dar care m-a scos din circulatie o saptamana cu febra de 38, 39, greturi, dureri de spate si alte chestii pe care orice om si le "doreste".)
Intre timp, lumea a votat, a iubit, a murit, a scris stiri, a trait.Daca as fi votat ca lumea personajele care intra in al doilea tur de scrutin, m-as fi rugat sa ma doboare de tot traheo-bronsita.Dar "eu cu cine votez?!" e o cu totul alta poveste, de care, se pare ca romanul INCA(?!?!) nu s-a saturat.
Spre ce ne indreptam? Am sa intreb un boschetar.Cu siguranta voi afla chestii interesante pe care am sa vi le spun si voua.Promit.(solemn!)

duminică, 8 noiembrie 2009

"Don't cry"

"Simt in vintre nelinistea care picura din fiecare particica a corpului meu.
Nu pot si nu vreau sa ma gandesc ce inseamna.
Refuz sa realizez ce inseamna.
Imi vine sa tip, sa zgarii pereti si sa imi scrijelesc sufletul numai ca sa fie din nou liniste.
Liniste!!
Nu imi mai tipa in fiecare particica a corpului meu!Imi faci rau..."

luni, 2 noiembrie 2009

"Ati dat in iub, maica."

Nu e primavara si totusi unora le canta pasarele in cap.Nu e vara, insa unii ar zburda mai bine, dezbracati, in mijlocul naturii, topiti de atata caldura sufleteasca.
Inchipuiti-va un spectacol mangaietor(de genul celui de mai sus de dulce si suav!) petrecandu-se in aglomeratia de la 7 si ceva dimineata din autobuz.Ascultam muzica si ma uitam plictisita pe geam, dupa o lupta indelungata pentru un loc.Langa mine un nene.Trec 5 minute, trec 10.La un moment dat, o voce pitigaiata incepe sa dea raportul la telefon.Ma uit, disparuse nenea.In locul lui se instalase un lungan de un blond spalacit, asortat din cap pana in picioare:geaca kaki, blugi kaki, adidasi kaki cu liniute argintii.Imi iau imediat privirea de pe incaltamintea omului(nu de alta, dar incepusera sa ma doara ochii.) si imi ascut, "fara sa vreau", urechile.

Dragoste mare si latratoare

Lunganul(miorlait): -Uof mami, ce greu am gasit loc in autobuzu asta!L-am ratat pe 'alalalt ca sor'mea mi-o stricat bluza aia alba...stii tu, aia beton, pe gat.Nush ce i-o facut, da cert ii ca nu stie sa spele .Mi-o facut-o gri, mam!...Acu o port p'aia alba cu chestia aia misto, argintie, de pe piept.
Mami: .......
Lunganul: - Da intri la curs, mami?Nush ci sa fac...Oare sa vin, sa nu vin?Hai ca vin ca tot is in autobuz si mai am doua statii.
Mami:...
Lunganul: - Sigur mami, conteaza pi mini.Nu ti las eu singura.
Mami: ....
Lunganul(alintat): -Da, mami.Stiu mami...Da, si mii, mami.Da auzi (din ce in ce mai tare - n.r)...s-ar putea sa am gripa aia porcina ca nu prea ma simt bini.( Va dati seama ce fata am facut eu si cat de rapid s-au dat in laturi oamenii din jur! - n.r)
Mami:...
Luganul: -Ee..da stai linistita...ca pi tini ti protejez , mami.Hai c te-am lasat, mami, mamicuta mea.Ti iubesc, puisor, puiut.Ti iubesc mult di tot..I lav iu, beibi!

Finalul: Lunganul pupa receptorul telefonului in mod repetat si asurzitor.Cu fata la geam, cu greu ma pot abtine sa nu bufnesc in ras.Copilul din fata mea se uita mirat la mine.
Oare numai eu am auzit conversatia?!Oare numai eu am fost "prost-crescuta"?Mi-am amintit de anii trecuti, cand mergeau spre liceu si ascultam la radio chestii amuzante.Ma pufnea rasul in plina strada dar intotdeauna incercam sa il ascund tusind. ;)

Dragoste rezonanta

Primesc azi mesaj de V..fone.Cutare numar solicita de la mine un transfer de credit.Ma uit contrariata la numar.Nu mi se parea cunoscut.Prin urmare, dau telefon in ideea ca poate o fi vreo cunostinta al carei numar nu l-am inregistrat in agenda.( Mi se mai intampla, spre rusinea mea.)
Eu: - Alo, nu va cunosc numarul dar am vazut ca mi-ati solicitat credit.
Vocea( de tip, necunoscuta): -Da, ma scuzati, am gresit ultima cifra a numarului de telefon, in graba.
Eu: - Nu e nicio problema.O seara placuta.
Vocea: -La fel.

Inchid.La 10 minute dupa aceasta "conversatie" primesc mesaj:

"Ma scuzi din nou, dar din curiozitate, de unde esti?Ai o voce fff frumoasa, fapt care m-a impins sa-ti dau acest mesaj, chiar daca sunt ultimii centi!Scz inca o data!"
Ce puteam sa ii spun omului?Ca facusem exercitii de dictie cu 4 ore inainte?! :))

vineri, 23 octombrie 2009

"Baby' it's Jaaazzzzz!"


Aseara am asistat la primul meu concert de jazz.M-am dus acolo cu gandul sa obtin si un interviu.Insa nu mi-a iesit foarte reusit.Zgomot in jur, oboseala cat cuprinde.


Singurul lucru care mi-a ramas in minte a fost muzica cvartetului francez Pulcinella.Sunetele glisante, jucause ale saxofonului au imitat rasete, vibratiile corzilor contrabasului au tinut ritmul, tobele le-au ajutat, iar acordeonul a interpretat superb niste elemente din muzica populara romaneasca, improvizand.


Si ce improvizatie!In decursul a 15 min publicul a simtit suspans, tristete, fericire, nebunie, romantism.Pe ritm de jazz, Pulcinella a cantat franturi de tango, musette, blues.Am avut impresia ca urmaresc un film frantuzesc din anii '60.Miscarea lor scenica, expresiile fetelor, modul in care cantau la instrumente m-au facut sa ajung la urmatoarea concluzie.Muzica lor exprima iubire.Viata.

joi, 1 octombrie 2009

Base Fair

Romania, 30 sept- 1 oct 2009: balci parlamentar.PSD-ul nu mai poate suporta tensiunile politice.Demiterea ministrilor psd-isti de catre cabinetul Boc este incununata, evident, de schimburi de replici ca la usa cortului.Toate posturile tv si ziarele gem de stiri pe tema parlamentului unicameral.Presedintele se face ca ploua, PDL-ul tuna, PSD-ul fulgera.
Alegerile prezidentiale se apropie( vai noua!), bugetarii asteapta momentul grevei.Lucrurile merg cum nu se poate mai bine.

Eu nu pot face altceva decat sa imi rod unghiile, sa-mi rup niste fire de par si sa merg la cules de stiri pe la facultatile de Drept si de Litere de la Iasi.Noi, micii ,,jurnalisti" ieseni, nu o sa avem de arborat decat o legitimatie de Cuzanet.Sper sa ne foloseasca viitoarele bataturi din picioare, sper sa nu ramanem doar cu speranta.Si mai presus de orice, sper sa nu ramanem doar cu diploma de absolvire.

Concluzia: trebuia sa ma nasc in Bucuresti, sa fiu cu aproximativ 5 ani mai mare, pentru a avea sansa de a scrie ,,cestiuni arzatoare la ordinea zilei".Intre timp, nu pot decat sa asist deznadajduita la balamucul din care se infrupta ,,maturii".Avand in vedere ca nu au terminat o scoala de Jurnalism si totusi sunt constiinciosi si scriu bine, nu pot decat sa ma intreb:ce naiba fac eu aici?:))

miercuri, 30 septembrie 2009

See the deadline through the eyes of an angel

A-nceput scoala.Alinuta, moarta de somn, prespalata, cu parul valvoi, dar cu bucurie in suflet, se grabeste spre statia de autobuz.Spera ca nu va mai astepta juma' de ora pentru un amarat de microbuz, dar Doamne-Doamne nu o asculta.In sfarsit, apare unul, dar, ca de obicei, pana ce ajunge Alinuta la usa, dom'sofer o anunta flegmatic ca ,,nu mai este locuri".Ajunge, dupa o calatorie de o alta juma' de ora, la scoala.Scoala este mare si frumoasa, se intinde pe taramuri nebanuite, are case cu fantome, cladiri in eterna renovare.Alinuta se simte mai bine decat acasa.Priveste cu atentie sporita la regi si regine, le soarbe cu nesat aerul inchis, pentru ca altceva mai bun nu are de facut.Nu ii poate auzi deloc si asta nu pentru ca ar avea o ureche taiata pe campul de lupta, cat datorita faptului ca in sala fermecata se aude ca in butoi.Dar nu conteaza prea mult vorbele conducatorilor, cat faptele supusilor.Cel mai mult ii place sa se plimbe prin regat, iar scoala incurajeaza aceasta activitate buna pentru minte, groaznica pentru corp.Toata ziua ii intreaba pe unii, pe altii de viata, de moarte, de bine, de rau, de cifre, de pagube, de crime, de violuri, de accidente rutiere, iesind pe usa si intrand pe geam, amenintand, santajand.Tarziu de tot, sleita de puteri, uneori de membre, ajunge acasa si sta in fata masinii magice de scris, adorand felul in care operele ei fantastice se scriu de la sine.Fericirea insa vine dupa ce regele cel mic recurgiteaza din masina lui de scris magica operele fantastice ale Alinutei, implorand-o cu lacrimi in cuvinte, sa isi rescrie memoriile de pe traseu de cel putin 7 ori cate 7.Pentru a trai din plin momentul transfigurarii, Alinuta indeplineste ritualul insemnarii mainilor cu linii rosii si usturatoare.Fiecare liniuta reprezinta fiecare reply pe care il primeste de la regele cel mic.La sfarsitul zilei, Alinuta se usureaza de tot si de toate, pe tot si pe toate.

duminică, 23 august 2009

Somebody kill me (a.k.a. strigatul plictiselii)

Presupun ca ati observat deja ca scrisul meu este la fel de constant ca momentul dificil al lunii.Apare din necesitati vitale.Momentan, problema mea imi aduce aminte de un slogan Mtv, britanic: ,,BECAUSE BOREDOM SUCKS!" Aproape toata vacanta am umblat : 2 saptamani hamal la Evz, 2 saptamani hamal la Tvr Iasi, vizitat rude la constanta, torturarea membrelor inferioare si a coloanei vertebrale in accelerate, autobuze, metrouri. Vroiam, la un moment dat, sa ajung acasa, sa am un moment de ragaz, sa nu mai miros a tren.Si iata-ma la destinatie.Dupa cinci zile de stat degeaba, visez cu ochii deschisi, uitandu-ma la stiri, ca PD-L-ul se va transforma in partid unic, programul ,, prima casa" se va transforma in ,, primul carton", ca ne vom da pe ,,mancare chinezeasca" si ca totul va decurge perfect pana cand oile lui Gigi vor pune stapanire pe tara, ajutate de armata lui Putin.Cand oaia sef nu va mai asculta de tovarasu' Putin, Romania va fi rasa de pe harta.Oricum nu e ca si cum occidentalii ar sti unde se afla Romania, dar un lucru este sigur: americanii-l vor deplange pe Dracula.
Daca am ajuns sa am viziuni orwelliene, trageti voi concluzia si aproximati, eventual, cat mai am de supravietuit.

joi, 18 iunie 2009

Jurnal de student la Jurnalism

Dragă ,, diary",

Toţi îm spun că e grele în primul an la facultate, dar eu mă gândesc adânc în mintea mea de diletant într-ale Jurnalisticiii că efectiv şi chiar indubitabil am numai note bengoase.Nu speram să ploaie cu 10 şi cu 9 la mine în carnetul pe care nu l-am luat niciodată cu mine dar oricum ezistă catalog.
Cu ocazia finalizării anului în curs, îţi proclam următoarele sete de reguli:

1.În primul rând, tre' să te anunţ că e rul de bază să intreii o relatie eficienta de comunicare cu profanii.E super cul sa te sune la 7 p.m dimineata si sa it ceara sa le faci shopingul: niste creta, putine tuse de imprimanta, paine, chestii de genul.Si cand te gandesti ca eu chiar aveam emotii pentru ca am invatat o intreaga dupaamiaza si speram sa iau un 5, uite ca ei imi pun de 9 si de 10. Ma mai gandesc eu asa ca la anul, pentru ca o sa involuez, o sa iasa si ei cu mine la shoping si eventual la o cafelutza.Nu e multumirea mai mare sa vezi cum iti iau sfaturile si urmeaza trendurile in voga.

2. În al doilea rând, la ore trebuie musai, da' musai sa vorbeşti.Dacă proful vorbeşte şi îţi pare ţie că nu prea le ai cu tema orei, vorbeşte şi tu şi fă neşte legături cu altele. Că crede-mă, merge de minune.Nu la toţi, dar la majoritatea.Uite, de ex. acu ceva timp vorbea lumea de Kogălniceanu(mi se pare că e un publicist ceva şi că a scris multe dicţionare), statuia din faţa fostei şcoale ale mele.Da nah, eu nu puteam mărturisi că îl cunosc de mai demult şi încă în ce împrejurări şi pana mea, că ce reguli culturalizatoare ar avea revista aia a lui pe care a scoso prin 1800, în secolul 18.Şi atunci, ce-mi zic.,,Stai, că le trântesc una bună care nu au mai auzito."Cum că ştiu eu bine un manual de stilistică a vestimentaţiei şi că regulile alea culturale se potrivesc beton(bine, nu aşa am vorbit că cică nu e voie, e colvial limbaju' ăstaâ) cu ce discutam noi."Şi profu' mi-a mulţumit şi am primit punctişoare pentru asta.

3.În al treilea rând, trebuie să scri cursur'..de fapt aşa se ştie toată lumea că tre să scri,da eu cred că e mai important să te faci că scri şi să fi stres cu telefoane pe la colegi după, chipurile să îţ completezi tu cursurile pe care şş(nu le-ai scris).Şi tre să stai să înveţi toate nopţile, cele 3 de dinainte de examen şi să te uiţi pe ele în timpul semestrului.Tre să îţ notezi câte o fraza marfă de luungă, cu cuvinte din alea de mare om ştiinţific şi să io mai spui profului al cursuri.Apoi, pentru examen, tre să te faci mic, micuţ în banca ta, cu foicele de 8 puncte sau chiar mai mic scrisu' şi să îi tragi un copiat de zile mari!!!După cursurile colegelor, evident, ca nu prea se este băieţi aşa beton ca mine la noi.

4.În al patrulea rând, când vine câte un proiect, tu zi la status , înainte chiar cu o săptămână două de la dedline, pe messenger, că eşti biziiiii, dnd, proiect...şi scoate bani de la bancomat sau, mai ieftin, stresează pe ăi mai mari că eşti neajutorat şi tare, tare mic întrale treburilor dintr-astea şi să vezi tu cum te ajută.Eu a trebuit să mă chinuiesc cu banii că nimic nu este free pe lumea asta.Şâam luat 10 ,evident.Atâta stres, zic şi io!!!

5.UUU , da cel mai tare e când te duci pe teren.Dacă eşti şi sexos aşa ca mine, faci neşte ochişori mari ca motanuî din Şrek şi te duci la tanti sau la nenea de pe la facultă să iei o ştire, mai dai un pachet de cafe (cu accent nush de care pe ultimu' e...scuze, da nu prea ştiu dragă jurnal franceza că nu eram atent la ore , plus că era o ţaţă penală aia din liceu), o floricică(crinii imperiali îs betoni).Şi îţ mai scoţi şi câte un reportaj dacă îi plăteşti pe unii copii din stradă să se bată..bine chipurile.Tot ieftin şi indicat îi să te uiţi fie pe portalu' cu ştiri ale facultei, sau să laşi imaginaţia să zburde pe câmpiile gândirii;))!!!)ADICĂ, să inventezi, că deh, aşa o să fie şi la tabloidul la care am să lucrez când mă voi face mare.

6.Să te pui bine cu deştepţii că in di end, tot ei vor fi mai proşti aşa că nu strică să le spui două vorbulitze bune.Ei sunt victimele care se sacrifică pe altarul gândirii noastre, doară nu?! Şi fie vorba între noi, şi pe altarul profului:)) )

AStea fiind spuse, dragă jurnărel, eu intru la umbră să îmi fac sieste că e prea cald şi sunt prea multe gângănii zburătoare care miar strica tenul de porţelan-mişto expresie, e din Elle Man... şi îţ spun noroc cu un Sex on ză bici beton!!! Iaca se fini şi anul ăsta.

sâmbătă, 23 mai 2009

Total eclipse of the heart

Cateodata, gandul la tine mi se strecoara in minte si oricat as incerca sa il opresc, nu te pot lasa sa nu invadezi.
Cand ma gandesc la viitor, in fata mea se deschide un hau.Oare voi avea de facut o alegere?
Oare ma vei ajuta? Stiu ca nu ar trebui sa fii aici.Despre un ,,noi", nu stiu nimic.Ma simt vulnerabila.Crezusem ca te-am lasat in urma pentru totdeauna.Dar, ca de obicei, ironia intervine.Cand mi-a fost mai bine, mi-am amintit ca existi.

sâmbătă, 25 aprilie 2009

Pasteti fericit!

Un nou Paşte fericit la teveu, aceleaşi feţe plictisitoare,programe idioate şi surpriză:niciun Iisus din Nazareth!În schimb Prima Tv a prezentat un film ,,de excepţie":Iisus şi Iuda.(un fel de galop prin viaţa Fiului, cu replici nesărate sau mai bine spus netrăite).
Ca să nu ma tembelizez mai mult decât trebuie, am ieşit din casă, fericită să respir aerul curat al maşinii unor prieteni suceveni.Şi, în timp ce ne întorceam de la mormântul unor rude de-ale lor, unde fusesem plecaţi cu obligaţia creştinească de a aprinde o lumânare,liniştea ne-a fost stricată de...Băse.Călare pe Loganul lui lucios nevoie mare, se grăbea spre mânăstiri însoţit de hoarda lui barbară, profitând de moment ca să se dea cre(ş)tin ne voie mare.În Suceava s-a acordat o importanţă deosebită luminii de pe meleagurile sfinte.Pentru a fi sigure oficialităţile că nimeni nu ratează Învierea, autobuzele au fost lăsate să treacă prin mijlocul mulţimii adunate la slujba din faţa Catedralei. În acordurile popei, treceau oameni holbându-se şmechereşte prin geamurile autobuzelor, la mulţimea de tăntălăi care s-a străduit să vină să ia lumină, ba mai mult, să asculte slujba.Uite dom'le un oraş modern în care circulaţia mijloacelor de transport nu ,,doarme" niciodată!Mişto Paştele ăsta!Şi nu uitaţi:Paşte(ţi) fericit!

duminică, 5 aprilie 2009

Papusi ieftine


Maestrul papusar se apropie incet de ea si ii spune cu glas mieros:

,,Papusa, papusica, multi te-au terfelit in noroi, te-au tradat, ti-au scuipat in fata cand incercai, cu ultimele puteri, sa aduni un ban pentru ai tai.Multi au pictat pe fata ta orori folosindu-se de rujul ieftin cu care, in fiecare seara, inainte de reprezentatie, te dai.Papusa, papusica, prinde-i, scuipa-i, fa-le rau ca razbunarea e atat de dulce..."

Papusa, zambind, ii raspunde:

,,Ar merita sa le fac rau, dar mai curand tie ti-as face.Ei mi-au rupt hainutele aspre, mi-au manjit mainile cu noroi, au vrut sa imi scoata un ochi ca sa ma ridiculizeze.Insa tu ma instigi sa savarsesc grozavii, in timp ce razi pe sub mustata la gandul atator portofele burdusite ramase tie.Ei vor sa-mi rada in nas, tu cauti sa imi iei sufletul.
Du-te si joaca-te cu alte papusi, pentru ca asta are creier si mai presus de atat, are suflet.Numai el o ajuta sa treaca peste zilele mocirloase si chiar si in acestea sa gaseasca satisfactii."

joi, 5 martie 2009

to fart or not to fart.(cronicile studentesti)

Aterizata la facultate intr-o multime eterogena,m-am gandit sa o descopar.Prima mea viziune "boboceasca" a fost paroxistica.Orarul mi se parea scris hieroglific, salile de curs pierdute prin imensul Corp A, iar colegii multi a naibii.Acum orarul e prea scurt si imprastiat, facultatea prea mica, colegii...multi a naibii.Si intr-o zi cu soare si cu miros de creier incins, am inceput sa observ cum merg treburile.Zis si facut!M-am inscris intr-o asociatie studenteasca, am legat mai multe vorbe cu persoanele cu privire senina si am inceput sa imi studiez potentialii maestrii(chestiuni dificile,de altfel).
Ca in orice facultate, multi acceptati, putini adevarati.Oricat de micut si de neexperimentat ai fi, daca ai un simt al observatiei finut, nu poti sa inchizi ochii si sa ii consideri pe cei din jur egalii tai.Mda, provenim din medii diferite, avem conceptii diferite(sau deloc), gandim sau nu s.a.m.d.Dar suntem ferm convinsi ca fiecare din noi are capacitatea necesara de a acumula cunostintele necesare devenirii unui bun jurnalist.(fas!)
Fratilor, spuneti-mi si mie, ce cauta cutarescu la jurnalism daca el nu a citit in vietisoara lui un ziar,daramite sa il inteleaga?
Cum poate vorbi acelasi cutarescu, la cursuri, despre chestiuni care il depasesc cum ar fi criza economica, peisajul mioritic(pardon,politic!),lansari de carte sau evenimente culturale?Cum poate comenta carti pe care nu le-a citit?(ca deh, revistele glossy ,,is mai misto")
Logoreea e la moda.Unii au impresia ca daca deschid gurita si vorbesc despre moda sau despre cumparaturile pe care si le-au facut aseara la supermarketul nou deschis in oras, in loc sa dezbata pe tema normelor culturale, sau a istoriei presei, capteaza atentia profesorului si primesc puncte.
Culmea e ca...primesc.Confruntati cu valul post-comunist a prea-instruitilor, profesorii si-au temperat asteptarile si s-au conformat sa trateze plebea cu ironica bunavointa.
Pe de alta parte, cei care nu prea vorbesc la ore sunt tratati cu dispret pentru ca sunt incuiati.Daca nici pe ,,teme" din astea usurele sunt incapabili sa ,,dezvolte" un discurs(nu mai spune?!), ce sa mai spunem de adevaratele probleme? ar gandi unii.Am impertinenta sa va sugerez o alta posibilitate:sunt multi pe care ii ia valul si ,,peroreaza" ore in sir despre tampenii, incat atunci cand firav ridici mana, nimeni nu te mai ia in seama sau te asculta consternati ca ai indraznit sa vorbesti despre ce trebuia sa vorbiti.Uimirea insa nu dureaza mai mult de cateva secunde de la momentul exprimarii ideii.Apoi aceiasi spun :,,Sa se faca intuneric!"
Din fericire, nu toti profesorii privesc lucrurile asa si le multumesc pe aceasta cale impreuna cu altii perfect sanatosi.Altfel, ne-am duce de tot la vale.Tara ne iubeste prea mult ca sa ne lase, se pare insa ca si pe ei.Fas!
A, va spun asta ca sa nu va mai intrebati de ce va e sila cateodata de mediul cultural in care traim.;)