Sperietura de la ora 6

Dupa ce termin frumusel de scris ce aveam de spus, ma trezesc ca imi "zambeste" sadic Prostanacu'.Se apucase sa "invinga" pe blogul meu prin google adds.Din fericire, l-am observat la timp si i-am stopat expansiunea. P.S. se pare ca nu numai mie mi-a facut surprize placute.:))

Pentru ca viata e roz si mainile noastre miros degeaba a cerneala.

Toti sunt speriati de gripa porcina, de virusul gripal necunoscut care carbonizeaza plamani prin Ucraina.Pe mine m-a scuturat putin o traheo-bronsita acuta.( in traducere libera, ceva neinteresant, dar care m-a scos din circulatie o saptamana cu febra de 38, 39, greturi, dureri de spate si alte chestii pe care orice om si le "doreste".)
Intre timp, lumea a votat, a iubit, a murit, a scris stiri, a trait.Daca as fi votat ca lumea personajele care intra in al doilea tur de scrutin, m-as fi rugat sa ma doboare de tot traheo-bronsita.Dar "eu cu cine votez?!" e o cu totul alta poveste, de care, se pare ca romanul INCA(?!?!) nu s-a saturat.
Spre ce ne indreptam? Am sa intreb un boschetar.Cu siguranta voi afla chestii interesante pe care am sa vi le spun si voua.Promit.(solemn!)

"Don't cry"

"Simt in vintre nelinistea care picura din fiecare particica a corpului meu.
Nu pot si nu vreau sa ma gandesc ce inseamna.
Refuz sa realizez ce inseamna.
Imi vine sa tip, sa zgarii pereti si sa imi scrijelesc sufletul numai ca sa fie din nou liniste.
Liniste!!
Nu imi mai tipa in fiecare particica a corpului meu!Imi faci rau..."

"Ati dat in iub, maica."

Nu e primavara si totusi unora le canta pasarele in cap.Nu e vara, insa unii ar zburda mai bine, dezbracati, in mijlocul naturii, topiti de atata caldura sufleteasca.
Inchipuiti-va un spectacol mangaietor(de genul celui de mai sus de dulce si suav!) petrecandu-se in aglomeratia de la 7 si ceva dimineata din autobuz.Ascultam muzica si ma uitam plictisita pe geam, dupa o lupta indelungata pentru un loc.Langa mine un nene.Trec 5 minute, trec 10.La un moment dat, o voce pitigaiata incepe sa dea raportul la telefon.Ma uit, disparuse nenea.In locul lui se instalase un lungan de un blond spalacit, asortat din cap pana in picioare:geaca kaki, blugi kaki, adidasi kaki cu liniute argintii.Imi iau imediat privirea de pe incaltamintea omului(nu de alta, dar incepusera sa ma doara ochii.) si imi ascut, "fara sa vreau", urechile.

Dragoste mare si latratoare

Lunganul(miorlait): -Uof mami, ce greu am gasit loc in autobuzu asta!L-am ratat pe 'alalalt ca sor'mea mi-o stricat bluza aia alba...stii tu, aia beton, pe gat.Nush ce i-o facut, da cert ii ca nu stie sa spele .Mi-o facut-o gri, mam!...Acu o port p'aia alba cu chestia aia misto, argintie, de pe piept.
Mami: .......
Lunganul: - Da intri la curs, mami?Nush ci sa fac...Oare sa vin, sa nu vin?Hai ca vin ca tot is in autobuz si mai am doua statii.
Mami:...
Lunganul: - Sigur mami, conteaza pi mini.Nu ti las eu singura.
Mami: ....
Lunganul(alintat): -Da, mami.Stiu mami...Da, si mii, mami.Da auzi (din ce in ce mai tare - n.r)...s-ar putea sa am gripa aia porcina ca nu prea ma simt bini.( Va dati seama ce fata am facut eu si cat de rapid s-au dat in laturi oamenii din jur! - n.r)
Mami:...
Luganul: -Ee..da stai linistita...ca pi tini ti protejez , mami.Hai c te-am lasat, mami, mamicuta mea.Ti iubesc, puisor, puiut.Ti iubesc mult di tot..I lav iu, beibi!

Finalul: Lunganul pupa receptorul telefonului in mod repetat si asurzitor.Cu fata la geam, cu greu ma pot abtine sa nu bufnesc in ras.Copilul din fata mea se uita mirat la mine.
Oare numai eu am auzit conversatia?!Oare numai eu am fost "prost-crescuta"?Mi-am amintit de anii trecuti, cand mergeau spre liceu si ascultam la radio chestii amuzante.Ma pufnea rasul in plina strada dar intotdeauna incercam sa il ascund tusind. ;)

Dragoste rezonanta

Primesc azi mesaj de V..fone.Cutare numar solicita de la mine un transfer de credit.Ma uit contrariata la numar.Nu mi se parea cunoscut.Prin urmare, dau telefon in ideea ca poate o fi vreo cunostinta al carei numar nu l-am inregistrat in agenda.( Mi se mai intampla, spre rusinea mea.)
Eu: - Alo, nu va cunosc numarul dar am vazut ca mi-ati solicitat credit.
Vocea( de tip, necunoscuta): -Da, ma scuzati, am gresit ultima cifra a numarului de telefon, in graba.
Eu: - Nu e nicio problema.O seara placuta.
Vocea: -La fel.

Inchid.La 10 minute dupa aceasta "conversatie" primesc mesaj:

"Ma scuzi din nou, dar din curiozitate, de unde esti?Ai o voce fff frumoasa, fapt care m-a impins sa-ti dau acest mesaj, chiar daca sunt ultimii centi!Scz inca o data!"
Ce puteam sa ii spun omului?Ca facusem exercitii de dictie cu 4 ore inainte?! :))

"Baby' it's Jaaazzzzz!"

Aseara am asistat la primul meu concert de jazz.M-am dus acolo cu gandul sa obtin si un interviu.Insa nu mi-a iesit foarte reusit.Zgomot in jur, oboseala cat cuprinde.

Singurul lucru care mi-a ramas in minte a fost muzica cvartetului francez Pulcinella.Sunetele glisante, jucause ale saxofonului au imitat rasete, vibratiile corzilor contrabasului au tinut ritmul, tobele le-au ajutat, iar acordeonul a interpretat superb niste elemente din muzica populara romaneasca, improvizand.

Si ce improvizatie!In decursul a 15 min publicul a simtit suspans, tristete, fericire, nebunie, romantism.Pe ritm de jazz, Pulcinella a cantat franturi de tango, musette, blues.Am avut impresia ca urmaresc un film frantuzesc din anii '60.Miscarea lor scenica, expresiile fetelor, modul in care cantau la instrumente m-au facut sa ajung la urmatoarea concluzie.Muzica lor exprima iubire.Viata.

Base Fair

Romania, 30 sept- 1 oct 2009: balci parlamentar.PSD-ul nu mai poate suporta tensiunile politice.Demiterea ministrilor psd-isti de catre cabinetul Boc este incununata, evident, de schimburi de replici ca la usa cortului.Toate posturile tv si ziarele gem de stiri pe tema parlamentului unicameral.Presedintele se face ca ploua, PDL-ul tuna, PSD-ul fulgera.
Alegerile prezidentiale se apropie( vai noua!), bugetarii asteapta momentul grevei.Lucrurile merg cum nu se poate mai bine.

Eu nu pot face altceva decat sa imi rod unghiile, sa-mi rup niste fire de par si sa merg la cules de stiri pe la facultatile de Drept si de Litere de la Iasi.Noi, micii ,,jurnalisti" ieseni, nu o sa avem de arborat decat o legitimatie de Cuzanet.Sper sa ne foloseasca viitoarele bataturi din picioare, sper sa nu ramanem doar cu speranta.Si mai presus de orice, sper sa nu ramanem doar cu diploma de absolvire.

Concluzia: trebuia sa ma nasc in Bucuresti, sa fiu cu aproximativ 5 ani mai mare, pentru a avea sansa de a scrie ,,cestiuni arzatoare la ordinea zilei".Intre timp, nu pot decat sa asist deznadajduita la balamucul din care se infrupta ,,maturii".Avand in vedere ca nu au terminat o scoala de Jurnalism si totusi sunt constiinciosi si scriu bine, nu pot decat sa ma intreb:ce naiba fac eu aici?:))

See the deadline through the eyes of an angel

A-nceput scoala.Alinuta, moarta de somn, prespalata, cu parul valvoi, dar cu bucurie in suflet, se grabeste spre statia de autobuz.Spera ca nu va mai astepta juma' de ora pentru un amarat de microbuz, dar Doamne-Doamne nu o asculta.In sfarsit, apare unul, dar, ca de obicei, pana ce ajunge Alinuta la usa, dom'sofer o anunta flegmatic ca ,,nu mai este locuri".Ajunge, dupa o calatorie de o alta juma' de ora, la scoala.Scoala este mare si frumoasa, se intinde pe taramuri nebanuite, are case cu fantome, cladiri in eterna renovare.Alinuta se simte mai bine decat acasa.Priveste cu atentie sporita la regi si regine, le soarbe cu nesat aerul inchis, pentru ca altceva mai bun nu are de facut.Nu ii poate auzi deloc si asta nu pentru ca ar avea o ureche taiata pe campul de lupta, cat datorita faptului ca in sala fermecata se aude ca in butoi.Dar nu conteaza prea mult vorbele conducatorilor, cat faptele supusilor.Cel mai mult ii place sa se plimbe prin regat, iar scoala incurajeaza aceasta activitate buna pentru minte, groaznica pentru corp.Toata ziua ii intreaba pe unii, pe altii de viata, de moarte, de bine, de rau, de cifre, de pagube, de crime, de violuri, de accidente rutiere, iesind pe usa si intrand pe geam, amenintand, santajand.Tarziu de tot, sleita de puteri, uneori de membre, ajunge acasa si sta in fata masinii magice de scris, adorand felul in care operele ei fantastice se scriu de la sine.Fericirea insa vine dupa ce regele cel mic recurgiteaza din masina lui de scris magica operele fantastice ale Alinutei, implorand-o cu lacrimi in cuvinte, sa isi rescrie memoriile de pe traseu de cel putin 7 ori cate 7.Pentru a trai din plin momentul transfigurarii, Alinuta indeplineste ritualul insemnarii mainilor cu linii rosii si usturatoare.Fiecare liniuta reprezinta fiecare reply pe care il primeste de la regele cel mic.La sfarsitul zilei, Alinuta se usureaza de tot si de toate, pe tot si pe toate.